…putina cultura…azi, Max Frisch (partea a doua)…

Un bărbat care suferă din cauza unei femei nu trebuie compătimit… Ceea ce-i înrobește pe bărbați: disprețul față de femeie, lucru pe care nu vor să-l recunoască, de aceea sînt nevoiți s-o idealizeze și devin orbi; în momentul în care realitatea îi trezește, aleargă la următoarea, de parcă următoarea n-ar fi și ea femeie, nevoind să renunțe la visul lor… Ceea ce bărbații disprețuiesc: pasivitatea femeilor, cochetăria, chiar și atunci cînd este vorba de cu totul alte lucruri, permanenta lor raportare la relația bărbat-femeie, datorită căreia toate celelalte interese se vădesc a fi doar pretext sau paravan , sau interludiu, nevoia lor nesățioasă de dragoste, obișnuința de a fi mereu servite (cu chibrituri) și de-a avea întotdeauna dreptul de-a fi dezamăgite, în general tendința de a face reproșuri ce trebuie ghicite, știința lor de-a tăcea, vor și pot să devină impenetrabile, puterea lor de a suporta, trucul lor de-a fi mereu victimă, dorința lor de consolare în orice moment, ușurința de-a flirta chiar și atunci cînd sînt încă fericite, viclenia lor de-a lăsa totul în seama bărbatului, iar atunci cînd bărbatul vrea certitudini, pentru a acționa, arta lor de-a lăsa problemele deschise, îl lasă  pe el să decidă și să poarte deci de la bun început vina, faptul că pot fi jignite atît de ușor, nevoia lor de protecție și nesiguranță, iar pe de altă parte, nestatornicia lor năucitoare, pe scurt: șarmul lor… Bărbatul se comportă cu atît mai cavalerește cu cît are de tăinuit mai mult dispreț… Diferența biologică: o femeie poate să fie într-o noapte cu zece bărbați, bărbatul nu poate cu zece femei; el trebuie să dorească, ea poate să lase lucrurile să treacă peste ea, fără dorințe; de aceea e posibilă curva și nu există contrapartea ei bărbătească. Femeia, nevoită să se prefacă datorită orgoliului masculin, mimează momentele de plăcere supremă, chiar dacă acestea nu se produc; bărbatul nu știe niciodată cu siguranță ce s-a întîmplat în realitate cu femeia; astfel devine bănuitor… Femeia este om înainte de-a o iubi, cîteodată și după aceea; dar în momentul în care o iubești e o minune, așadar, de nepăstrat.

 

Citind povestea lui Iisus am avut desori sentimentul că atunci cînd Iisus vorbește la cină de trădarea ce va urma, nu o face doar ca să-l rușineze pe trădător, ci că îi comandă unuia din apostolii săi trădarea, pentru ca el să existe în lume, să existe o mărturie a existenței sale în lume.

 

Trădarea e un lucru deosebit de fin, se pare, nu se vede, nu se aude, atunci cînd nu este amplificată de închipuire.

 

Gelozia e cel mai bun exemplu, gelozia ca durere adevărată, datorită faptului că ființa care ne umple existența e în același timp și în afara noastră. Un coșmar în plină zi. Gelozia are prea puțin de-a face cu dragostea între sexe, se pare; ea este ruptura dintre lume și închipuire, iar gelozia în sensul ei mai restrîns reprezintă nota de subsol; șocul: lumea nu este una cu partenerul, cu mine, dragostea m-a unit doar cu închipuirea mea.

 

Diferența dintre bărbat și femeie, existentă prin firea lucrurilor, este de neșters, orice am întreprinde pentru egalitatea între sexe, diferența aceasta constă în faptul că întotdeauna bărbatul este cel care acționează în timpul îmbrățișării. El rămîne el însuși, iar acest lucru femeia îl știe; îl cunoaște. Nici nu vrea să știe ce ar putea ghici. Bărbatul, însă, nu știe deloc cum este femeia care a plecat de la el în îmbrățișarea altuia; nu poate nici măcar să ghicească. Femeia se poate adapta la nesfîrșit, iar atunci cînd vine de la un altul nu mai e aceeași; lucrul acesta, dacă durează un anumit timp, îi poate modifica interesele spirituale, părerile, judecățile. Fiindcă femeia plecînd se depărtează mai mult decît bărbatul, atunci cînd se întoarce trebuie să se prefacă, chiar și în discuții despre una-alta; de aceea el vrea să știe ce nu-l privește; femeia de bun-gust nu-i va povesti niciodată, în timp ce bărbatului îi place să o plictisească povestind. De parcă ar putea să fie cu totul altul într-o îmbrățișare! Pe aceasta se bazează generozitatea femeii deștepte, generozitatea ei insuportabilă, care ne amintește de limitele noastre. 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Valeriu Nicolae

This WordPress.com site is the cat’s pajamas

Veteres Milites

Reconstituire Istorică

Hide&Seek

the good things in life

Arheologie Tv

Istoria programelor radio-tv din România. Şi alte delicatese culturale. Dacă doriți să revedeți...

Johnny Shumate

Illustration

Ovidiupecican's Blog

imago mundi & speculum historiale

Tartor Ocular

...citește și dă mai departe...

Tipărituri vechi

românești sau despre români

Vinul din Cluj

Cuvinte despre vinuri incercate, degustari si evenimente, calatorii si retete

Velico Dacus

...citește și dă mai departe...

Romania lu' Omarlupino

despre Romania lu' Omarlupino

Cosmin Giurgiu

Photography by Phantom

%d bloggers like this: