…despre Malus Dacus…

Introducere

Napoleon Săvescu, această Eminenţă Maronie a dacomaniei/dacologiei, şi talibanii săi mioritici perpetuează la modul obsesiv ideea că Mihai Viteazu ar fi fost numit în documente contemporane Malus Dacus. Bineînţeles, ca de obicei, argumentarea dacomaniacilor este evazivă, mulţumindu-se să generalizeze informaţii vagi şi neverificabile, fără a da trimiteri clare, dar cu mare impact la publicul amator de oteveuri şi alte manifestări culturale de gen.
Fiindcă tot mă ocup cu istoria, am încercat să găsesc dovezi că marele voivod valah ar fi fost numit într-adevăr Malus Dacus. Nu am găsit dovezi ştiinţifice referitoare la problemă în scrierile dacomanilor (de parcă ar avea vreodată vreo dovadă ştiinţifică în „argumentarea” lor). Argumentele acestora se rezumă, săracele, la opinii gen bîrfă de lele în tîrg, brodate pe teorii ale conspiraţiei, atît de reale pentru români. L-am întrebat pe unul din fanii lui Săvescu, om de bază în gruparea paradacologică, care e faza cu Malus Dacus. Mi-a răspuns, senin, că nu ştie, dar că Săvescu ştie, dar nu se ştie de unde. Că ar fi venit ceva nene la un „congres” de-al lor cu niste hîrtii, vechi, pe care scrie la un moment dat, Malus Dacus, dar acele hîrtii nu au fost date nimănui spre cercetare, nu se ştie de unde le avea nenea, şi nu au mai fost văzute de atunci. Curat ştiinţific.

Aberaţiile

Mi-am depăşit greaţa şi am lecturat un număr din Dacia Magazin, acest Kogaionon al literaturii fantastico-psihiatrice româneşti, căutînd , din nou, informaţii.
În Introducerea la revistuţa cu pricina, unde sînt publicate materialele de la „congres”, dacul Napoleon scrie „În documentele şi misivele care circulau între complotiştii vremii lui, Voievodul era numit Malus Dacus, adică Dacul Cel Rău.” Serios??? Care documente?? Care misive ?? Numa dacu’ Napoleon le-o fi găsit şi citit. Mai jos, dacul Săvescu vorbeşte din nou despre “documentele vremii”, dracu ştie care or fi alea.

În invitaţia la ilustra manifestare, se scrie “In documentele şi misivele  care circulau între complotiştii de la est la vest, Voievodul nostru era numit Malus Dacus adică Dacul Cel Rău.” În documentele care circulau de la nord la sud ce se scria ??

Un cîntecel folk repetă duios „Malus Dacus e cu noi, sînge şi pămînt” – mai degrabă varză şi brînză în loc de creier.
Pe un blog geto-dacic scrie că “lui Mihai Viteazu austro-ungarii (???!!!) îi spuneau Malus Dacus” – probabil în basmele populare.
Titulatura a fost preluată pe „n” bloguri şi articole din presă, fără pic de discernămînt. Deh, românul e aici de 2.000 de ani şi ştie mai bine totul.
Şi lista elucubraţiilor poate continua la nesfîrşit, pînă la a doua venire a lui Zamolxis…

Cercetarea
Mînat de curiozitate, am început să caut. Nu am găsit nicăieri titulatura de Malus Dacus. Am găsit însă epitaful scris în batjocură pentru Mihai de cronicarul transilvănean Istvan Szamoskozy:
Hic iacet ille ferus, latro merus et Nero verus,
Cacus, atrox Dacus, scelerum lacus, ille Valachus!
Hac qui transibis, bis terque cacabis et ibis.”
În traducere în română,
Aici zace acel sălbatic, autentic tîlhar, şi adevărat Nero,
Cacus, dac feroce, izvor de catastrofe, acel valah !
Tu cel care treci pe aici, cacă-te de două-trei ori şi du-te mai departe…
(Cacus era un monstru din mitologia romană).

Epitaful se găseşte aici – Ioachim Crăciun, Cronicarul Szamosközy și însemnările lui privitoare la români, Cluj, 1928; (din păcate nu găsesc unde am notată pagina; epitaful e în latină, netradus, cine e curios îl găseşte dacă urmăreşte cronologic evenimentele).

La mai bine de 200 de ani de la eveniment, Gheorghe Şincai găseşte manuscrisul lui Szamoskozy în arhiva din Alba, şi îi creşte brusc nivelul politic, al glicemiei şi trigliceridelor, şi într-un moment de românism feroce, tipic Şcolii Ardelene, îi transmite în scris lui Szamoskozy:
„Ast ego respondens indigno nomine dico:
Quisquis is es, taceas et meliora sape;
Nam fuit hic heros, qualem non protulit aetas,
Nec feret; huic flores florida spargat humus.
Tu qui ferre virum non vis, Anonyme! linge
Merdam ejus, tibi quae semper in ore fuit.
Sic etenim disces, quae sint dignissima scriptu,
Et quid dicendum, quaeque tacenda tibi,”
În traducere
„Dar eu, răspunzîndu-i unuia care nu e demn nici de a purta un nume, îi spun:
Oricine ai fi, taci şi învaţă lucruri mai bune;
Căci acesta (Mihai Viteazu) a fost un erou care nu a mai existat în secolul acela,
Şi nici nu mai are unul la fel; acestuia, pămîntul înflorit ar trebui să-i aştearnă flori;
Tu, care nu-l suporţi pe acest om, Anonime! Linge-i
Tu căcatul, care ţi-a fost întotdeauna în gură,
Fiindcă numai aşa vei învăţa ce merită a scrie,
Ce trebuie să scrii şi ce trebuie să ţii în tăcere.”

Wow !!! Excelent, nu-i aşa ??!!
(Pentru Şincai a se vedea Cronica Românilor, Bucureşti, Ed. Minerva,. 1978, 3 vol. – porţiunea de text e lăsată în latină, din motive obiective…)

Malus Dacus
Continuînd cercetarea, am dat, în sfîrşit, şi de bietul Malus Dacus …
Din păcate nu acolo unde aş fi sperat, adică în documente originale, de cumpănă a secolelor 16-17, ci de-a dreptul în secolul … 20 !!!
Nu. Nu la traco-daco-getul Napoleon Săvescu, cel căzut cu hîrzobul din cer tocmai în Hiperboreea.
L-am găsit pe Malus Dacus într-o carte scrisă şi publicată în 1936, la Oradea, de către Tiron Albani, ziarist, publicist şi aproape-istoric de sorginte socialistă. Tipu a scris printre altele o biografie a lui Vasile Lucaciu, într-un stil relativ interesant, care combină istoria cu analiza jurnalistică şi cu ficţiunea istorică. Albani scria că, într-o şedinţă a Parlamentului Maghiar, la Budapesta, prin 1905 sau 1906, deputatul transilvănean Ion Raţiu ar fi dat citire, în plen, epitafului scris de Szamoskozy, în următoarea formă:
“Hic jacet ille ferus, latro merus et Nero Verus
Atque Malus Dacus, scelerum lacus, ille Valachus;
Hic qui transibis, terque cacabis et ibis.”
(Pt. Albani a se vedea Tiron Albani, Leul dela Șișești, Editura Cercul Ziariștilor Oradea, 1936, p. 174. – poate fi descărcată gratis şi legal de pe dacoromanica.ro)

Hopaaaaaaaaaaaaaaaaaaa !!!!!!!!!!!!!!! Malus Dacus !!!! În sfîrşit, te credeam pierdut de atîta vreme, săracu de tine, dac rău (care este) !

Sfîrşit
Cu siguranţă nu îi putem considera duşmani ai lui MV pe Ion Raţiu sau pe Tiron Albani, ambii patrioţi veritabili. Pînă la proba contrarie, avem deci doar 2 (două !!!!!) dovezi ale folosirii termenului Malus Dacus, una sigură (Albani) şi una probabilă (Raţiu).
Alte dovezi nu există. Dacă sînt, comunitatea academică ar fi foarte curioasă să le afle – pe bază de document real, nu baliverne – de la cei care continuă să răspîndească aceste noţiuni…

Advertisements

13 responses to “…despre Malus Dacus…

  • Lucian Cuibus

    Respect! Ma bucur sa vad ca unii specialistii se pronunta la balivernele dacomanilor daca ar fi mai multi si cu o voce mai raspicata si promovati nu ar mai exista dacomanii sau influenta lor ar fi mult mai redusa..
    Mi-ar placea sa existe si un raspuns la ultimul documentar al lor – Dacii – adevaruri tulburatoare – nu stiu daca l-ai vazut: http://cuibus.ro/blog/adevaruri-tulburatoare-sau-nu.html

  • maxxy

    urmeaza un comentariu si la voma aia de film , in curind…:D

  • Dacu Mic si Rau

    Despre Minor et Malus Dacus nu ai gasit nimic?

  • maxxy

    Nu, da’ mai caut…poate il gasesc si pe ala…cu toate ca cine stie ce mi-a face cind l-oi gasi…:P

  • Florin

    Super tare, poate ar fi interesant sa ne asociem mai multi istorici si sa dam un raspuns acestor fosti lingai ai partidului care se bazeaza pe teorii sentimentale cat si pe apetenta tinerilor pentru “mitologie” de taraba, elemente senzationalo-morbide sau grupuri black metal al caror nume se scrie in buna traditie dacica cu rune!

  • Dada

    Am incercat sa strang niste oameni priceputi sa realizam un documentar critic – sine ira et studio- la asa zisul documentar cu revelatii, dar ne-am inpotmolit de la primele hei-rupuri din cauza ba a acribiei, ba a programului incarcat etc etc. Oricum am strans date – pe langa cele avute deja, am defalcat filmul, am extras o parte din sf uri si mai lucrez. Doritori?

    p.s si textele de pe acest blog sunt la pastrare spre atenta ajutorare

  • Codrin Bucur

    Se pune intrebarea, de ce ar fi citit Ratiu asa ceva in plen?

  • maxxy

    Tiron Albani scrie ca recitarea epitafului ar fi avut loc drept exemplu ca ungurii i-au pingarit memoria lui Mihai Viteazu, si i-ar fi asezat epitaful pe mormint. Pentru varianta completa, va invit sa descarcati cartea de pe dacoromanica.ro, asa cum scrie si in materialul de mai sus, si sa cititi intregul paragraf. Ramine sub semnul intrebarii daca Ratiu a citit asa ceva in Parlament, sau este doar o licenta poetica a autorului, asa cum abunda in carte.

  • deliahugel

    Mie îmi place cum se înjurau în latină. Zău, maxxy, de ce te superi pe Şincai, sună mişto şi rablaisian. Iar aceşti exotici dacomani sunt o specie cu totul aparte pe care nu reuşesc să o înţeleg. Dar vă pun pe voi istoricii să scormoniţi şi să scoateţi articlole de-astea, interesante despre ceva ce n-am auzit niciodată. Malus Dacus. Sigur nu era mărul dacic?

    • maxxy

      nu m-am suparat deloc pe Sincai, chiar imi place replica lui scrisa la nervi. ca istoric, e o replica neadecvata, dar ca roman iubitor de neam, tara si eroi nationali, e perfect justificata. si taie si orice drept la replica :)))) mai cauta pe blog, mai gasesti materiale despre demitizari referitoare la istoria noastra, mai ales la cea scrisa de dacomani, cotcodaci si alte fiinte irationale 😛

  • Gabi

    Mi se pare interesant faptul ca, totusi, lui Mihai Viteazu i se spunea Dacus. Please see wikipedia picture 🙂 http://en.wikipedia.org/wiki/File:Mihai_Viteazul_woodcut.jpg
    In plus, din partea de sus a gravurii a fost decupata sintagma GOTT.
    Heh, zic c-ar fi interesant de stiut si asta 🙂

    • maxxy

      Nu, lui Mihai Viteazu nu i se spunea Dacus, tocmai ai avut explicatia in materialul de mai sus…

      Asta este gravura originala, din 1601, preluata si de Iorga in cartea sa cu domnitorii romani –

      O gravura mai veche, adica din 1598 –

      Aici, ceea ce pare originalul de la gravura din linkul tau –

      Si aici, inca o gravura originala, contemporana cu Mihai Viteazul –

      Pe nici una nu apare vreo referire la Dacia. Nici macar Mihai Viteazul nu a zis/scris ca e stapinul Daciei. Atentie la sursele “de pe net”, multe sint chestii contrafacute, iar wikipedia nu e o sursa neaparat stiintifica.
      Pentru portrele lui Mihai Viteazul, vezi Nicolae Iorga – Domni români după portrete şi fresce contemporane, Sibiu, 1930.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Valeriu Nicolae

This WordPress.com site is the cat’s pajamas

Veteres Milites

Reconstituire Istorică

Hide&Seek

the good things in life

Arheologie Radio-Tv

Istoria programelor radio-tv din România. Şi alte delicatese culturale. Dacă doriți să revedeți...

Johnny Shumate

Illustration

Ovidiupecican's Blog

imago mundi & speculum historiale

Tartor Ocular

...citește și dă mai departe...

Tipărituri vechi

românești sau despre români

Vinul din Cluj

Cuvinte despre vinuri incercate, degustari si evenimente, calatorii si retete

Velico Dacus

...citește și dă mai departe...

Romania lu' Omarlupino

despre Romania lu' Omarlupino

Cosmin Giurgiu

Photography by Phantom

%d bloggers like this: